stârv
/stɨrv/Etimologie
Din slavă strŭvo.
Definiții
- animal mort; mortăciune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stârv | stârvuri |
| genitiv-dativ | stârvului | stârvurilor |
| articulat | stârvul | stârvurile |
Proverbe & zicători
- „Unde-i stârvul mai mare, acolo se strâng toți vulturii.”AnimaleBani și avere
- „Câinele de stârvuri nu moare”AnimaleMoarte
- „Unde este stârvul, acolo se adună cioarele”Animale
- „Sau fericirea pe cap, sau corbul pe stârv să i se pună”Noroc și soartăMoarte
- „Unde e stârvul, acolo și vulturii”AnimaleMoarte
- „Ca corbii la stârv se adună”AnimaleMoarte
- „Unde-i stârvul mai mare, acolo se strâng”AnimaleNatură
- „Câinele de stârvuri nu moare.”AnimaleMoarte
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică