smulge

/'smul.ʤe/

verb?

Etimologie

Din latină *exmulgere.

(v.tranz.) a trage cu putere pentru a scoate sau a deplasa din locul unde se află.
(v.tranz.) (reg.) a jumuli o pasăre de pene.
(v.tranz. și refl.) a (se) desprinde (brusc) din locul unde se află.
(v.tranz.) (fig.) a obține ceva cu mari eforturi; a lua cu forța.
(v.tranz. și refl.) a (se) da la o parte, a (se) îndepărta, a (se) retrage cu o mișcare bruscă.
(v.tranz. și refl.) a (se) despărți, a (se) dezlipi.

Caz	Singular	Plural
verb	smulgea	smulgeau

„Ca mazărea lângă drum, câți trec toți o smulg.”Natură Noroc și soartă
„Judecătorii sunt ca crângul de mărăcini, unde oile aleargă de frica lupilor, și de unde nu pot ieși fără a li se smulge lâna de pe spinare.”Înțelepciune și prostie Animale
„Buruienile rele, dacă smulgi numai frunzele, ele cresc și mai dese.”Natură Înțelepciune și prostie
„Ca mazărea lângă drum, câți trec toți o smulg”Natură
„Dacă smulgi aripioara”
„Nu lăsa să te muște câinele, fără să-i smulgi din păr”Animale
„Vulturul de aripi smuls”Animale
„Și smulge-o!”
„Parcă l-a smuls Rusaliile”Natură
„Buruienile rele, dacă smulgi numai frun”Muncă și lene
„Oaia ca să treacă prin tărâță, va-i smulge”Animale
„A-l smulge”

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică