secure
/se'ku.re/Etimologie
Din latină securis.
Definiții
- unealtă formată dintr-un corp de oțel cu tăiș și un ochi în care se fixează o coadă de lemn, folosită pentru doborârea arborilor, la scurtatul sau despicatul lemnelor, la cioplit și (în trecut) ca armă de luptă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | secure | securi |
| genitiv-dativ | securii | securilor |
| vocativ | secure | securilor |
| articulat | securea | securile |