saca
Etimologie
Din turcă saka „sacagiu”.
Definiții
- butoi așezat pe un cadru cu două sau cu patru roți, cu care în trecut se transporta apa de la fântână sau de la râu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | saca | sacale |
| genitiv-dativ | sacalei | sacalelor |
| vocativ | saca | sacalelor |
| articulat | sacaua | sacalele |