verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină rogare.
Definiții
- (v.tranz.) a cere cuiva stăruitor îndeplinirea unei dorințe, un serviciu, o 3favoare etc.
- a pofti, a invita.
- (v.refl.) (în practicile religioase) a face o rugăciune, a invoca divinitatea.
- (v.refl.) a cere cuiva voia sau îngăduința de a face ceva.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ruga.
Exemple
- L-a rugat să-i facă un serviciu.
- Îl roagă să intre.
- Toată ziua se roagă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | ruga | rugau |
Sinonime: 1: (înv.) cerca, 2: invita, pofti, solicita, 3: (bis.) se închina, (reg.) (se) sineca
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de singular articulat pentru rugă.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din verbul a ruga.
Definiții
- rugăminte, implorare.
- rugăciune.
- (reg.) cruce, troiță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | rugă | rugi |
| genitiv-dativ | rugii | rugilor |
| vocativ | rugă | rugilor |
| articulat | ruga | rugile |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru ruga.