← înapoi la căutare

resteu

substantiv?gen neutru

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Definiții

fiecare dintre cele două bare în formă de cui, făcute din fier sau din lemn, cu care se închid laturile jugului pentru a reține grumazul animalului în jug.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	resteu	resteie
genitiv-dativ	resteului	resteielor
vocativ	resteule	resteielor
articulat	resteul	resteiele

Proverbe & zicători

„De n-ar fi muscă pe resteul, ar rămâne pământul”Animale Natură
„Cu resteu la brâu nu se poate face nimic”Muncă și lene
„A ajunge la resteul de alun”Noroc și soartă
„A fi cu resteul la brâu”Noroc și soartă
„Tot cu resteul la brâu”Bani și avere
„A bea la botezul resteului”

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică