← înapoi la căutare

răutate

/rə.uˈta.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din rău + sufixul -ătate.

Definiții

  1. caracteristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora.
  2. (pop.; mai ales la pl.) slăbiciune, păcat, defect.
  3. (concr.) faptă rea.
  4. om rău.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrăutaterăutăți
genitiv-dativrăutățiirăutăților
vocativrăutaterăutăților
articulatrăutatearăutățile

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică