porumbel
/po.rum'bel/Etimologie
Din porumb (< latină palumbus) + sufixul -el, -ea.
Definiții
- (ornit.) (Columba) nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mică, cu ciocul scurt, cu penajul extrem de variat.
- (p.ext.) pasăre aparținând uneia dintre aceste specii.
- (gastr.) știulete de porumb cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fierte sau coapte în spuză.
- (bot.) porumbar.
- (bot.; la pl.) (Muscari botryoides) mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albastre, care crește prin vii și livezi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | porumbel | porumbei |
| genitiv-dativ | porumbelului | porumbeilor |
| vocativ | porumbelule | porumbeilor |
| articulat | porumbelul | porumbeii |
Sinonime: 1-2: (ornit.) (pop.) porumb, (înv. și reg.) porumboi, (Ban. și Transilv.) golâmb, (Mold.) hulub, 4: (bot.) porumbar, 5: (bot.) (la pl.) (reg.) cocoșei (pl.), ceapa-ciorii, porumbul-cucului