picătură
/pi.kə'tu.rə/Etimologie
Din a pica + sufixul -ătură.
Definiții
- părticică sferică desprinsă dintr-o masă de lichid, formată prin condensarea unui gaz etc.; pic, strop; (p.ext.) cantitate mică dintr-un lichid.
- (p.gener.) cantitate neînsemnată din ceva; fărâmă.
- (la pl.) substanță medicamentoasă lichidă care se administrează bolnavului sub formă de picături.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | picătură | picături |
| genitiv-dativ | picăturii | picăturilor |
| vocativ | picătură | picăturilor |
| articulat | picătura | picăturile |