nuc
/nuk/Etimologie
Din latină nux, nŭcis (Pușcariu 1197; Candrea-Dens., 1252; REW 6009), confer italiană noce, provensală notz, franceză noix, catalană nou, spaniolă nuez, portugheză noz, toate numele fructului. În română și la alte nume de arbori, masculinul a fost asimilat pentru arbore, iar femininul pentru fruct, confer măr, păr, prun, etc.
Definiții
- (bot.) (Juglans regia) pom fructifer cu tulpina viguroasă, cu coroana rotată și cu frunze mari, aromatice, cu fructe care au un miez comestibil, bogat în grăsimi și vitamine.
- (p.ext.) lemnul acestui pom.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nuc | nuci |
| genitiv-dativ | nucului | nucilor |
| vocativ | nucule | nucilor |
| articulat | nucul | nucii |