nebuni
/ne.bu'ni/Etimologie
Din nebun.
Definiții
- (v.intranz. și tranz.) (pop.) a înnebuni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | nebunea | nebuneau |
nebun
/neˈbun/Etimologie
Din ne- + bun.
Definiții
- persoană care suferă de o boală mintală.
- om lipsit de judecată dreaptă, de rațiune.
- ființă neastâmpărată, zvăpăiată, vioaie.
- piesă la jocul de șah.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nebun | nebuni |
| genitiv-dativ | nebunului | nebunilor |
| vocativ | nebunule | nebunilor |
| articulat | nebunul | nebunii |
Sinonime: alienat, dement, descreierat, înnebunit, smintit, țicnit
Antonime: normal
Proverbe & zicători
- „Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei nebuni inima în gură o au.”Înțelepciune și prostieVorbă și tăcere
- „Cine are multe fete, adună nebuni de pe drumuri”Femeie și bărbatFamilie
- „A da în somn nebunesc”Timp
- „Câți nebuni la Sărindar”Înțelepciune și prostie
- „De parcă se bat doi (șapte, zece) nebuni”Înțelepciune și prostie
- „Mulți nebuni îți ies în cale”Înțelepciune și prostie
- „Urât să te iei după cei nebuni, dar cu mult mai urât să”Înțelepciune și prostie
- „Un om bun, pe mulți nebuni izbăvește, iar mii de nebuni”Înțelepciune și prostie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică