morar
/mo'rar/Etimologie
Din moară + sufixul -ar.
Definiții
- proprietar sau conducător al unei mori; muncitor într-o moară.
- muncitor într-o întreprindere în care se macină diferite materii.
- gândac cu aripile lucioase, brune sau negre, care trăiește prin mori; gândac de făină (Tenebrio molitor).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | morar | morari |
| genitiv-dativ | morarului | morarilor |
| vocativ | morarule | morarilor |
| articulat | morarul | morarii |