Etimologie

Din latină libertare.

Definiții

1. (v.tranz.) a scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greșeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva.
2. a scuza.
3. a scuti, a dispensa pe cineva de o obligație.
4. (pop. și fam.) a îngădui, a permite, a da voie să...
5. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ierta.

Declinare

Sinonime: 1: absolvi, scuza, 2: (bis.) dezlega, 3: (reg.) îngădui, (înv.) lăsa, șterge, trece

Antonime: osândi, pedepsi

Etimologie

Din verbul a ierta.

Definiții

1. faptul de a ierta.

Declinare

Sinonime: iertare

Definiții

1. (înv.) care a fost eliberat din sclavie.
2. (p.ext.) care a fost eliberat de ceva.
3. (spec.; înv.) care a fost scutit de serviciul militar.
4. care a scăpat de ceva.
5. care a fost dispensat de o sarcină.
6. căruia i s-a scăzut o parte din datorie.
7. care a fost dezlegat de un jurământ, o făgăduială.
8. care nu mai este urmărit.
9. căruia i s-a acordat permisiunea de a face ceva.
10. care poate să facă ceva.
11. care este predestinat să facă ceva.
12. care nu a fost pedepsit pentru o vină.
13. căruia i s-au trecut cu vederea greșelile.
14. căruia i s-a acordat mântuirea de către divinitate, după ce a greșit și apoi s-a pocăit.
15. care a fost scuzat.
16. care s-a împăcat cu cineva într-un moment solemn.
17. (înv.) care a fost sărutat la despărțire.
18. (înv.) care și-a luat rămas-bun.
19. (înv.) care s-a lăsat de ceva.

Sinonime: 1-2: eliberat

Etimologie

Din ierta.

Definiții

1. forma de participiu trecut pentru ierta.