freca
/freˈka/Etimologie
Din latină frĭcāre.
Definiții
- (v.tranz.) a mișca forțat un corp pe suprafața altui corp cu care este în contact.
- a amesteca îndelung un aliment apăsând cu putere, pentru a obține o masă omogenă și pufoasă.
- a șterge un obiect apăsând în toate direcțiile cu un corp aspru sau moale pentru a-i îndepărta murdăria sau pentru a-l face să strălucească; a lustrui, a curăța.
- a fricționa.
- (fig.) (fam.) a bate.
- a fi prea exigent, a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru freca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | freca | frecau |
Sinonime: 2: făcălui, 4: fricționa