← înapoi la căutare

dascăl

/ˈdas.kəl/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din neogreacă δάσκαλος (dáskalos), din greacă διδάσκαλος (didáskalos, „profesor, instructor”) (Cihac, II, 654; Murnu 16; Tiktin; Gáldi 172; Candrea; Scriban). Confer albaneză dhaskalj, bulgară даскал (daskal) și sârbo-croată daskal.

Definiții

  1. (înv.) învățător (la țară); (p.ext.) profesor.
  2. rarom de știință; învățat, savant.
  3. (fig.) inițiator sau propagator al unei doctrine; îndrumător într-un anumit domeniu.
  4. cântăreț de biserică, diac, psalt, cantor.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdascăldascăli
genitiv-dativdascăluluidascălilor
vocativdascăluledascălilor
articulatdascăluldascălii

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică