cunună
/ku'nu.nə/Etimologie
Din latină corona.
Definiții
- împletitură în formă circulară, făcută din flori, frunze sau ramuri (care se pune pe cap).
- coroană care se acorda în antichitate învingătorilor (în război și la concursurile sportive sau literare).
- (fig.) glorie, faimă, renume.
- coroană care se așază pe capul celor care se căsătoresc după ritualul religios.
- funie, împletitură de ceapă, de usturoi etc.
- grindă principală cu care se închide în partea de sus un perete de lemn și pe care se reazemă celelalte grinzi ale tavanului și ale acoperișului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cunună | cununi |
| genitiv-dativ | cununii | cununilor |
| vocativ | cunună | cununilor |
| articulat | cununa | cununile |