cină
/ˈʧi.nə/Etimologie
Din latină cena.
Definiții
- masă de seară; mâncare pregătită pentru această masă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cină | cine |
| genitiv-dativ | cinei | cinelor |
| vocativ | cină | cinelor |
| articulat | cina | cinele |
cina
/ʧi.na/Etimologie
Din latină cēnāre.
Definiții
- (v.intranz. și tranz.) a lua masa de seară.
Exemple
- Unde ai cinat după spectacol?
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | cina | cinau |
Sinonime: supa
cină
/ˈʧi.nə/Etimologie
Din cina.
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru cina.
Proverbe & zicători
- „Nici la lucru să te pună, dar nici cina să te treacă.”Muncă și leneMâncare și băutură
- „Nici lucru nu ne-ajunge, nici cina nu te”Muncă și leneMâncare și băutură
- „Când cei învățați, și cei înțelepți, și cei drepți, și cei cin”Înțelepciune și prostie
- „Cina și casa mică, face casa mare”Familie
- „Îngrijește ca ziua cea din urmă, aceea să fie cea mai cin”Moarte
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică