← înapoi la căutare

căldură

/kəl'du.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină populară *caldūra.

Definiții

  1. starea sau gradul de încălzire a unui corp; faptul că un corp posedă o anumită temperatură; senzație produsă de corpurile calde; temperatură ridicată.
  2. (fiz.) mărime scalară prin care se exprimă transferul de energie între sistemele fizico-chimice sau între diferite părți ale aceluiași sistem în cadrul unei transformări în care nu se efectuează lucru mecanic; p. ext. parte a fizicii care studiază fenomenele termice.
  3. (la pl.) timp călduros, atmosferă fierbinte.
  4. (la pl.) temperatură ridicată a corpului.
  5. (fig.) ardoare, înfocare, patimă.
  6. afecțiune, amabilitate, prietenie.
  7. (la pl.) perioadă din ciclul sexual în care animalele femele manifestă dorința naturală de a se împerechea.

Exemple

  • Căldură de evaporare.
  • A vorbi cu căldură.
  • A primi pe cineva cu căldură.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcăldurăcălduri
genitiv-dativcălduriicăldurilor
articulatcălduracăldurile

Sinonime: 1: cald, 3: vreme toridă; caniculă, 4: febră, 5-6: afecțiune, ardoare, avânt, bunăvoință, cordialitate, elan, entuziasm, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, pornire, prietenie, 7: rut, (pop.) perioadă

Antonime: frig, răceală, răcoare

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică