bășica
/bə.ʃi'ka/Etimologie
Din bășică.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bășica | bășicau |
bășică
/bə'ʃi.kə/Etimologie
Din latină * bessica (= vessica).
Definiții
- sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor, în care se strâng unele secreții ale organismului; vezică.
- (spec.) sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat și întrebuințat ca pungă, burduf etc.
- organ intern, plin cu aer, care ajută peștii la plutire.
- umflătură a pielii conținând o materie lichidă (seroasă).
- umflătură mică plină cu aer, care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc.
- obiect (de sticlă) în formă sferică.
- (arg.) minge (de fotbal).
Exemple
- Bășica fierii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bășică | bășici |
| genitiv-dativ | bășicii | bășicilor |
| vocativ | bășică | bășicilor |
| articulat | bășica | bășicile |
Proverbe & zicători
- „I-a legat bășica de coadă”Minciună și înșelăciune
- „Omul ca o bășică, piere cum se sparge”Moarte
- „Bășica, vântul său cum și l-a luat, peștin”Natură
- „De când cu bășica lui Caragea”Timp
- „Palma cu bășici te arată de muncitor”Muncă și lene
- „Ca o bășică plesnește”Moarte
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică