verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină audire.
Definiții
- (v.tranz.) a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului.
- (v.tranz.) (la imper.) a lua seama la cele ce se spun; a asculta.
- (v.intranz. și tranz.) (interogativ) a înțelege, a pricepe.
- (v.intranz.) (la prez. ind. pers. 1) a) (ca răspuns la o chemare) poftim ? ce dorești?; b) poti tăgădui? mă mai poți contrazice?
- (v.tranz. și intranz.) a afla (o veste, o știre etc.)
- (v.refl.) (la pers. 3) a se vorbi, a se zvoni.
Exemple
- Aud un zgomot.
- Ia auzi ce-ți spun!
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | auzea | auzeau |
Sinonime: 1: prinde, 2: asculta, 3: înțelege, 5: afla, ști, (înv. și pop.) oblici
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a (se) auzi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | auzit | auzituri |
| genitiv-dativ | auzitului | auziturilor |
| articulat | auzitul | auziturile |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- perceput cu ajutorul auzului.
- (despre vorbire) înțeles.
- (despre vorbire) ascultat.
- (despre sursa sunetelor) recunoscut.
- (despre cauza sunetelor) înțeles.
- aflat.
- zvonit.
- tradițional.
- (despre sunete muzicale) analizat din punct de vedere al calității și valorii.
- (despre o dorință) împlinit.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru auzi.