aurit
/a.uˈrit/Etimologie
Din a auri.
Definiții
- (adesea fig.) acoperit cu un strat subțire de aur sau imitând poleiala aurului.
- cusut sau țesut cu fir de aur sau auriu.
auri
/a.u'ri/Etimologie
Din aur sau din latină *aurīre < aurēscere.
Definiții
- (v.tranz.) a acoperi un obiect cu un strat subțire de aur, a polei sau a sufla cu aur.
- (fig.) a da o strălucire ca de aur, a face să pară de aur.
- (v.refl.) (în basme) a se preface în aur.
Exemple
- Aurește un vas metalic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | aurea | aureau |
Sinonime: 1: (înv. și pop.) spoi, (pop.) înauri, întrauri
Proverbe & zicători
- „Fie-ți gura aurită (rostul aurit)”Vorbă și tăcere
- „Fie măcar aurit”Bani și avere
- „Face pe frumos că e ponevos și pe cel urît că e aurit.”Minciună și înșelăciuneVorbă și tăcere
- „Maimuța e tot maimuță, de i-ar fi sfatul aurit.”AnimaleÎnțelepciune și prostie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică