ari
/ˈarʲ/Etimologie
Din ar.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru ar.
ari
/ˈarʲ/Etimologie
Din ara.
Definiții
- forma de persoana a II-a singular la prezent pentru ara.
- forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru ara.
ar
/ar/Etimologie
Din franceză are.
Definiții
- (fiz.) unitate de măsură pentru suprafețele de teren, egală cu 100 m2
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ar | ari |
| genitiv-dativ | arului | arilor |
| vocativ | arule | arilor |
| articulat | arul | arii |
Sinonime: (simb.) a
ara
/aˈra/Etimologie
Din latină arāre, forma de prezent infinitiv activ pentru arō („a ara, a cultiva”). Înrudit cu aromână ar, arare, francoprovensală arar, friulană arâ, italiană arare, occitană arar, portugheză arar, sardă arai, arare, siciliană arari, spaniolă arar și venețiană arar.
Definiții
- (v.tranz.) a răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare.
Exemple
- Tractoarele ară pământul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | ara | arau |
Sinonime: (rar) scurma, (înv.) plugări
Proverbe & zicători
- „Înveți ari și desveți”Înțelepciune și prostie
- „Până și-perlu și-ari umbră.”
- „Niște ari Ghiani tu tastru.”
- „Nu (ari) țîni pâresimni”Timp
- „Calotihă zi puliu, ge nu ș-ari soacră”Familie
- „Streslu o-ari mâna trî luari, ma nu o-ari”Bani și avere
- „Narea are ari mari, ma nu are hari.”Animale
- „N-ari arîndză.”Bani și avere
- „Ari tu sulă?!”
- „Grecu G-ari stricătura aruptă.”
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică