șic
/ʃik/Etimologie
Din franceză chic.
Definiții
- eleganță dezinvoltă, bazată pe un gust ales.
- rafinament spiritual; lucru amuzant.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șic | șicuri |
| genitiv-dativ | șicului | șicurilor |
| articulat | șicul | șicurile |
Din franceză chic.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șic | șicuri |
| genitiv-dativ | șicului | șicurilor |
| articulat | șicul | șicurile |
Din latină sic.
Confer sâc.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică