împărăție

/ɨm.pə.rə'ʦi.e/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din împărat + sufixul -ie.

„Numai câinii și împărații nu închid ușile.”Animale Familie
„A prinde împărățiile cu daruri”Bani și avere
„Îl are împărăția (cu toate cărnurile) în pânză”Bani și avere
„Cel ce întemeiază împărăția, acela știe să o și păzească”Înțelepciune și prostie
„Dreptatea se înțelege sufletul împărăției, și cum trupul să”Înțelepciune și prostie

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică