vamă
/'va.mə/Etimologie
Din maghiară vam.
Definiții
- instituție de stat care se ocupă cu evidența și controlul asupra intrării și ieșirii din țară a mărfurilor, mijloacelor de transport etc. și care percepe taxele legale pentru aceste bunuri; loc, punct în care funcționează această unitate.
- taxă care se plătește ca un bun să treacă dintr-o țară în alta sau (în trecut) dintr-o regiune în alta a țării.
- cantitate de grăunțe care se percepe la moară ca taxă în natură pentru măcinat; uium.
- (în credințele populare) fiecare dintre cele șapte (sau nouă) popasuri (în văzduh) prin care se crede că trebuie să treacă sufletul mortului pentru a ajunge în cer.
- bani pe care trebuie să-i plătească mortul ca să poată trece și călători pe lumea cealaltă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vamă | vămi |
| genitiv-dativ | vămii | vămilor |
| vocativ | vamă | vămilor |
| articulat | vama | vămile |