← înapoi la căutare

ursă

/'ur.sə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină ursa. Înrudit cu franceză ourse, italiană orsa, portugheză ursa, retoromană ursa, uorsa și spaniolă osa.

Definiții

  1. (zool.) (pop.) ursoaică.
  2. (astron.) numele a două constelații situate aproape de polul boreal.
  3. (reg.) forță supranaturală despre care se crede că determina desfășurarea evenimentelor.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativursăurse
genitiv-dativurseiurselor
vocativursă, ursourselor
articulatursaursele

Sinonime: 1: (zool.) ursoaică, (pop.) ursoaie, 3: destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, zodie

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică