← înapoi la căutare

ursi

/urˈsi/

verb?

Etimologie

Din neogreacă ορισο (oríso) (viitorul lui οριζο (orízo)).

Definiții

(v.tranz.) (în credințele și basmele populare) a hotărî dinainte soarta unei ființe sau a unui lucru; a meni, a predestina.
(v.tranz.) a face cuiva farmece, vrăji.

Declinare

Caz	Singular	Plural
verb	ursea	urseau

urși

/ˈurʃʲ/

substantiv?

Etimologie

Din urs.

Definiții

forma de plural nearticulat pentru urs.

Proverbe & zicători

„Din ce îți e ursita nu poți scăpa.”Noroc și soartă
„Când urși cu cimpoaie mânau cirezi de boi”Animale
„E pete mari, numa după urși nu merg”Femeie și bărbat
„Fetele și după urși se duc”Femeie și bărbat
„Te-a ursit rău pe tine”Noroc și soartă
„Așa a fost ursit s-o tragă”Noroc și soartă
„Așa i-a fost ursita”Noroc și soartă
„Din ce ți-e ursita nu poți să scapi”Noroc și soartă
„Așa i-au ursit ursitorile”Noroc și soartă
„Nu va scăpa omul de ce e ursit să pățească”Noroc și soartă
„Pușca goală sperie pe doi urși”Animale

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică