tocmeală
/tok'me̯a.lə/Etimologie
Din a tocmi + sufixul -eală.
Definiții
- discuție, tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi; târguială.
- învoială, acord, convenție.
- condiție.
- (înv.) organizare, rânduială, orânduire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocmeală | tocmeli |
| genitiv-dativ | tocmelii | tocmelilor |
| vocativ | tocmeală | tocmelilor |
| articulat | tocmeala | tocmelile |