Etimologie

Din latină *subrupare (< rupes).

Definiții

1. (v.refl.) (despre maluri, povârnișuri etc.; la pers. 3) a se prăbuși prin măcinare; (despre ziduri, clădiri) a se dărâma, a se prăvăli, a se nărui.
2. (v.tranz.) a doborî la pământ; a nimici, ruina.
3. (v.tranz.) (fig.) a răsturna pe cineva dintr-o situație privilegiată; a submina, a săpa; (p.ext.) a desființa, a nimici, a lichida.
4. (v.refl.) (pop.) a se îmbolnăvi de hernie.
5. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru surpa.

Declinare

Etimologie

Din surpa.

Definiții

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru surpa.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru surpa.
3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru surpa.
4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru surpa.