← surpa (toate sensurile)

Definiția cuvântului „surpa”

surpa — verb

  1. (v.refl.) (despre maluri, povârnișuri etc.; la pers. 3) a se prăbuși prin măcinare; (despre ziduri, clădiri) a se dărâma, a se prăvăli, a se nărui.
  2. (v.tranz.) a doborî la pământ; a nimici, ruina.
  3. (v.tranz.) (fig.) a răsturna pe cineva dintr-o situație privilegiată; a submina, a săpa; (p.ext.) a desființa, a nimici, a lichida.
  4. (v.refl.) (pop.) a se îmbolnăvi de hernie.
  5. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru surpa.

surpa — verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru surpa.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru surpa.
  3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru surpa.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru surpa.