sprâncene
/sprɨnˈtʃe.ne/Etimologie
Din sprânceană.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru sprânceană.
sprânceană
/sprɨnˈʧe̯a.nə/Etimologie
Probabil latină *supercina (< supercilia + gena).
Definiții
- fire de păr scurte și dese crescute în linie arcuită deasupra orbitei ochiului (pentru a împiedica scurgerea transpirației în ochi).
- (fig.) muchie, culme, creastă, coamă (de deal).
- (fig.) margine, poală; fâșie (de lumină).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sprânceană | sprâncene |
| genitiv-dativ | sprâncenei | sprâncenelor |
| vocativ | sprânceană | sprâncenelor |
| articulat | sprânceana | sprâncenele |
Proverbe & zicători
- „Se umflă în sprâncene ca curcanul în pene.”Vorbă și tăcere
- „A avea sprâncene posomorâte.”Vorbă și tăcere
- „Cu gogoși de tufă nu se negrește sprâncene”Femeie și bărbat
- „De n-ar fi ochi și sprâncene”Femeie și bărbat
- „Cu ochi și cu sprâncene”Înțelepciune și prostie
- „Se umflă în sprâncene”Femeie și bărbat
- „A avea sprâncene posomorâte”Femeie și bărbat
- „Casa fără perdele ca femeia fără sprâncene”Femeie și bărbat
- „Dacă-ți pică păr din sprâncene sau din gene, să te plângi.”Sănătate și boală
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică