slăbiciune
Etimologie
Din a slăbi + sufixul -ciune.
Definiții
- faptul de a fi slab, uscățiv; (p.ext.) lipsă de forță fizică.
- stare, senzație (trecătoare) de sleire, de pierdere a puterilor; sfârșeală.
- (fig.) lipsă de energie, de fermitate.
- (fig.) (mai ales la pl.) defect, lipsă, scădere, cusur.
- (fig.) pornire, înclinație pentru cineva sau ceva; afecțiune; (p.ext.) pasiune.
- (fig.) (rar) lipsă de valoare, de merite, de pregătire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | slăbiciune | slăbiciuni |
| genitiv-dativ | slăbiciunii | slăbiciunilor |
| vocativ | slăbiciune | slăbiciunilor |
| articulat | slăbiciunea | slăbiciunile |