substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din a semăna (derivat regresiv).
Definiții
- cel care e la fel cu cineva; aproapele cuiva; om (considerat în raport cu alt om).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | seamăn | semeni |
| genitiv-dativ | seamănului | semenilor |
| vocativ | seamănule | semenilor |
| articulat | seamănul | semenii |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (considerat eronat) forma de persoana a I-a singular la prezent pentru semăna.
- (considerat eronat) forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru semăna.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină seminare.
Definiții
- (v.tranz.) a pune sau a arunca sămânța în pământul pregătit în prealabil, pentru a o face să încolțească și să răsară; a însămânța.
- (v.tranz.) (înv.) a vârî în pământ, a îngropa.
- (v.tranz.) (pop.) a arunca boabe de grâu, bomboane, stafide etc. în direcția unei persoane de Anul nou sau la nuntă, însoțind gestul și de o urare.
- (v.tranz.) a pune din loc în loc; a presăra, a împrăștia, a risipi.
- (v.tranz.) (fig.) a răspândi, a propaga idei, cunoștințe, vrajbă etc.
- (v.intranz.) a avea trăsături, calități, defecte comune cu altcineva sau cu altceva; a se asemui, a se asemăna.
- (v.intranz.) a părea, a arăta, a face impresia de...
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru semăna.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | semăna | semănau |