verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină *scupire.
Definiții
- (v.intranz.) a elimina din gură salivă, flegmă etc. cu o mișcare specifică a buzelor și a limbii.
- (v.tranz.) a arunca scuipat asupra (sau în urma) cuiva sau a ceva (sau a face numai gestul respectiv), în semn de batjocorire, de înjosire, de dispreț; (fig.) a-și manifesta disprețul față de cineva (prin cuvinte, atitudini etc.).
- (v.tranz.) a da, a azvârli ceva afară din gură, (p.ext.) din gâtlej sau din plămâni; a expectora.
- (v.tranz.) a elimina (ajutat de salivă) un corp străin aflat sau introdus în gură.
- (v.intranz. și tranz.) (fig.) a arunca ceva cu forță.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scuipa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | scuipa | scuipau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a scuipa.
- salivă, flegmă eliminată din gură prin scuipare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | scuipat | scuipate |
| genitiv-dativ | scuipatului | scuipatelor |
| vocativ | scuipatule | scuipatelor |
| articulat | scuipatul | scuipatele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre scuipat, sânge, etc.) scos, aruncat din (sau pe) gură.
- acoperit de scuipat în semn de batjocorire, de dispreț, de înjosire.
- (fig.) batjocorit.
- (înv. și reg.; fig.) care seamănă foarte bine cu cineva sau ceva.
Sinonime: 3: batjocorit, 4: leit
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru scuipa.