Etimologie

Din latină * excappare.

Definiții

1. (v.intranz.) a se desprinde din...; a se elibera, a se salva (dintr-o cursă, dintr-o strânsoare etc.); a se descătușa.
2. (v.intranz.) a se strecura prin..., a străbate.
3. (v.intranz.) a ieși cu bine dintr-un necaz, dintr-o încurcătură, dintr-o situație grea; a se feri de..., a evita, a se apăra de...
4. (v.intranz. și tranz.) a reuși să (se) elibereze de cineva sau de ceva supărător, neplăcut; a (se) descotorosi, a (se) debarasa.
5. (v.tranz.) a nu mai putea prinde (fiindcă a fugit smulgându-se din mâna cuiva, desprinzându-se din legăturile în care era legat etc.).
6. (v.tranz.) a lăsa un obiect să cadă din mână fără voie (din cauza unei emoții, a neatenției sau din cauză că este prea greu); a da drumul din mână involuntar la ceva.
7. (v.intranz.) (rar; despre soare) a coborî spre asfințit; a fi în declin, a trece de...
8. (v.refl.) a spune sau a face ceva fără voie, din greșeală; a nu se putea stăpâni de a spune sau de a face ceva.
9. (v.tranz.) a pierde un spectacol, o întâlnire, un tren etc.; a nu mai apuca, a nu mai prinde (întârziind), a sosi prea târziu.
10. (v.tranz.) a lăsa neobservat, a pierde din vedere, a nu lua în seamă, a omite.
11. (v.intranz.) a trece neobservat, neluat în seamă.
12. (v.intranz.) a nu reuși momentan să-și amintească de...
13. (v.refl.) a avea senzația acută de defecare sau de urinare, a simți imperios nevoia de a ieși afară.
14. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scăpa.

Declinare

Etimologie

Din verbul a scăpa.

Definiții

1. care a fost scos dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc.; salvat.
2. care a fost lăsat din mână involuntar.
3. (despre cuvinte) care a fost rostit în grabă, fără voie.
4. omis.

Etimologie

Din scăpa.

Definiții

1. forma de participiu trecut pentru scăpa.

Etimologie

Din latină *excapitare.

Definiții

1. (v.intranz.) (pop.; despre soare, lună și alți aștri; la pers. 3) a coborî spre asfințit; a apune, a asfinți.
2. (v.intranz.) a aluneca în jos, a cădea, a se cufunda.
3. (v.intranz.) (despre ochi, priviri) a luneca, a se abate de pe obiectul fixat (din cauza oboselii).
4. (v.intranz.) a sărăci.
5. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scăpăta.

Declinare

Etimologie

Din scăpăta.

Definiții

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru scăpăta.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru scăpăta.