← înapoi la căutare

scăpăta

/skə.pəˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină *excapitare.

Definiții

  1. (v.intranz.) (pop.; despre soare, lună și alți aștri; la pers. 3) a coborî spre asfințit; a apune, a asfinți.
  2. (v.intranz.) a aluneca în jos, a cădea, a se cufunda.
  3. (v.intranz.) (despre ochi, priviri) a luneca, a se abate de pe obiectul fixat (din cauza oboselii).
  4. (v.intranz.) a sărăci.
  5. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scăpăta.

Declinare

CazSingularPlural
verbscăpătascăpătau

scapătă

/ˈska.pə.tə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din scăpăta.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru scăpăta.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru scăpăta.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru scăpăta.

scăpătă

/skə.pəˈtə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din scăpăta.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru scăpăta.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică