putrezi

/pu.tre'zi/

verb?

Etimologie

Din putred.

(v.intranz. și refl.) (despre materii organice) a se descompune treptat sub influența bacteriilor de putrefacție; a se altera, a se strica, a se putregăi, a se putrefia.
(v.intranz. și refl.) (despre organe și țesuturi ale corpului) a se cangrena.
(v.intranz. și refl.) (despre construcții de lemn) a se ruina, a se dărăpăna, a se strica din cauza umezelii.
(v.intranz.) (fig.) a sta mult timp într-un loc sau într-un post, fără perspectiva unei schimbări; a stagna într-o activitate; a lâncezi.

Caz	Singular	Plural
verb	putrezea	putrezeau

„Datoria veche nu putrezește.”Bani și avere Timp
„Părul putrezește, datoria crește.”Bani și avere Timp
„Te împrumuți, nuiele, gardul se prăpădește, datoria nu putrezește.”Bani și avere
„De pe la moși putrezi”Timp
„Datoria veche nu putrezește”Bani și avere
„Muierile putrezesc focul.”Femeie și bărbat
„Fierul de este fier și tot putrezește”Timp
„Parul putrezește”Timp Natură

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică