← înapoi la căutare

norod

/noˈrod/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din slavă (veche) narodŭ.

Definiții

(pop.) popor, națiune, neam; persoană sau grup de oameni care face parte dintr-un anumit popor, dintr-o anumită națiune.
(înv. și pop.) totalitatea credincioșilor care aparțin unui cult creștin, unei eparhii etc.
număr mare, mulțime, masă de oameni.
grosul populației; (spec.) țărănimea.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	norod	noroade
genitiv-dativ	norodului	noroadelor
vocativ	norodule	noroadelor
articulat	norodul	noroadele

Proverbe & zicători

„Strigarea norodului este urgia lui Dumnezeu”Vorbă și tăcere
„La un norod nerod pururea găsești de ce să te ferești”Înțelepciune și prostie
„Pentru un nebun, multe noroade pătimesc”Înțelepciune și prostie
„Risipirea norodului, scăderea Domnului”Familie
„Când păzești pe norod să nu dormitezi, că numai îndată”Muncă și lene
„Cu pace norodul îl înmulțești, cu războiul îl istovești”Familie
„Dragostea norodului, fericirea Domnului”Dragoste și iubire

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică