nimerit

/ni.me'rit/

adjectiv?

Etimologie

Din a nimeri.

care este bine găsit, bine ales, care este adecvat situației, scopului; corespunzător, indicat, potrivit.
(adverbial) potrivit; judicios.
bun, reușit, izbutit.

/ni.me'ri/

verb?

Din bulgară намeря (nameria).

(v.tranz.) a atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc.
(v.tranz.) a lovi în țintă.
(v.intranz.) a sosi (pe neașteptate, din întâmplare) într-un anumit loc, într-un moment anume etc.
(v.refl.) a se afla prezent undeva (din întâmplare).
(v.tranz.) a găsi pe cineva sau ceva (din întâmplare sau alegând între mai multe posibilități).
(v.intranz.) a găsi calea potrivită pentru o anumită situație sau împrejurare; a izbuti să realizeze scopul propus.
(v.intranz.) a ghici.
(v.refl.) a se întâmpla ca ceva sau cineva să fie într-un anumit fel; a se potrivi, a se brodi; (p.gener.) a surveni, a se întâmpla (incidental).

Caz	Singular	Plural
verb	nimerea	nimereau

„A nimerit-o ca nuca-n perete.”Noroc și soartă — despre gafe, lucruri nepotrivit făcute
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit.”Prietenie și dușmănie Noroc și soartă
„A nimerit-o Miercurea la stână.”Noroc și soartă
„A nimerit ca găina oarbă grăunțul.”Noroc și soartă
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit”Familie
„A nimerit ca Irimia cu oiștea în gard”Noroc și soartă
„A nimerit-o ca Ivan cu oiștea în gard”Noroc și soartă
„A nimerit ca țiganul la împărat”Noroc și soartă
„A nimerit (brodit) ca țiganul Miercurea”Noroc și soartă
„A nimerit-o (s-a dus) ca țiganul Vinerea”Noroc și soartă
„Orbul, cu întrebare, a nimerit Vașcoul”Noroc și soartă
„A nimerit orbul Brăila”Noroc și soartă
„Trăiește ca câinele nimerit”Animale
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai do”Prietenie și dușmănie

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică