necinstit
/ne.ʧin'stit/Etimologie
Din ne- + cinstit.
Definiții
- lipsit de cinste, de probitate; incorect; escroc.
- care vădește, trădează lipsă de cinste, de probitate.
necinsti
/ne.ʧin'sti/Etimologie
Din ne- + a cinsti Confer necinste.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi de rușine; a (se) dezonora, a (se) compromite.
- (v.tranz.) a profana.
- (v.tranz.) a viola o femeie; a batjocori.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | necinstea | necinsteau |
Proverbe & zicători
- „A fi sărac nu e rușine, ci a fi necinstit”Bani și avereÎnțelepciune și prostie
- „Mai bine să mori, decât necinstit de toți să te numești”MoarteÎnțelepciune și prostie
- „Cel-ce fuge din război, cel mai necinstit a fi să înțelege”Moarte
- „Omul învățat și necinstit, e ca belciugul”Înțelepciune și prostieMinciună și înșelăciune
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică