verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină narrare. Confer italiană narrare, franceză narrer.
Definiții
- (v.tranz.) a relata într-o succesiune logică și într-o formă anumită; a povesti; a istorisi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | nara | narau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de singular articulat pentru nară.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină naris.
Definiții
- fiecare dintre cele două orificii exterioare ale cavității nazale prin care respiră și miros oamenii și unele animale.
- piesă metalică în formă de tub amplasată pe puntea sau pe bordajul unei nave, prin care trece lanțul ancorei de pe punte în afara bordului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | nară | nări |
| genitiv-dativ | nării | nărilor |
| vocativ | nară | nărilor |
| articulat | nara | nările |