născocire
/nəs.ko'ʧi.re/Etimologie
Din născoci.
Definiții
- acțiunea de a născoci și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | născocire | născociri |
| genitiv-dativ | născocirii | născocirilor |
| vocativ | născocire, născocireo | născocirilor |
| articulat | născocirea | născocirile |