mușteriu
Etimologie
Din turcă müșteri.
Definiții
- cumpărător, client.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mușteriu | mușterii |
| genitiv-dativ | mușteriului | mușteriilor |
| vocativ | mușteriule | mușteriilor |
| articulat | mușteriul | mușteriii |
Din turcă müșteri.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mușteriu | mușterii |
| genitiv-dativ | mușteriului | mușteriilor |
| vocativ | mușteriule | mușteriilor |
| articulat | mușteriul | mușteriii |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică