mei
/mej/Etimologie
Din latină mĭlium. Înrudit cu italiană miglio, provensală meilh, franceză millet, catalană mill, spaniolă mijo și portugheză milho.
Definiții
- (bot.) (Panicum miliaceum) plantă erbacee din familia gramineelor, cu inflorescența ramificată și cu flori albe-gălbui, folosită ca nutreț pentru vite.
- (p.ext.) semințele acestei plante, folosite în trecut pentru hrana oamenilor, azi mai ales ca hrană pentru vite și păsări.
- (agr.) meiște.
Exemple
- Dă mei la păsări.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mei | meiuri |
| genitiv-dativ | meiului | meiurilor |
| vocativ | meiule | meiurilor |
| articulat | meiul | meiurile |
Sinonime: 1: (bot.) (reg.) părâng, păsat, (Mold. și Transilv.) mălai, 2: (reg.) păsat