lăcomește
/lə.ko'meʃ.te/Etimologie
Din lacom + sufixul -ește.
Definiții
- rarcu lăcomie, în mod lacom.
lăcomi
/lə.ko'mi/Etimologie
Din lacom.
Definiții
- (v.intranz. și refl.) a pofti ceva cu lăcomie; a râvni la ceea ce aparține altuia.
- (v.refl.) a se lăsa cuprins, stăpânit de lăcomie, a se arăta fără cumpătare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | lăcomea | lăcomeau |
Proverbe & zicători
- „Cine lăcomește nu se pricopsește.”Bani și avereÎnțelepciune și prostie
- „Cine lăcomește să apuce cele străine, pierde și ale sale.”Bani și avereÎnțelepciune și prostie
- „Omul se îmbată și de inimă rea și de inimă bună. Stă, îmbucă lăcomește, ca un lup când se pripește.”Mâncare și băuturăAnimale
- „Stă, îmbucă lăcomește”Mâncare și băutură
- „Cine lăcomește”Bani și avere
- „Cine lăcomește să apuce cele străine”Bani și avereÎnțelepciune și prostie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică