jale
/'ʒa.le/Etimologie
Din slavă (veche) žalĩ („durere”).
Definiții
- tristețe, mâhnire, durere adâncă; jelanie.
- (înv.) doliu.
- (bot.) (Salvia) nume dat mai multor plante din familia labiatelor.
- (bot.) (spec.) (Salvia officinalis) mic arbust cu tulpina semilemnoasă, aromată, cu frunze opuse, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivat ca plantă ornamentală și medicinală, salvie.
Exemple
- Om plin de jale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jale | — |
| genitiv-dativ | jalei | — |
| vocativ | jale | — |
| articulat | jalea | — |
Sinonime: 1: dezolare, tristețe, mâhnire, (pop.) jelanie, (înv. și reg.) tângă, (înv.) jalet, 2: doliu, Salvia officinalis: (bot.) jaleș, salbie, salvie, (reg.) șerlai, Salvia silvestris: (bot.) coada-vacii, (reg.) brăileanca (art.), corovatic, jaleș, năduf, sălvie-de-pădure