jaf

/ʒaf/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din poloneză žak.

„Jaf în ciuperci”Natură
„Dacă e jaf, jaf să fie”Noroc și soartă
„Doar nu-i țara de jaf”Bani și avere
„Vai de cel ce jefuiește și din jafuri zidește biserici și mâ”Bani și avere Minciună și înșelăciune
„Cele din jafuri îndată se risipesc, ca ploaia din nori”Bani și avere Natură

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică