hotărî
/ho.təˈrɨ/Etimologie
Din hotar.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a alege (între mai multe posibilități), a lua sau a face să ia o hotărâre; a (se) decide.
- (v.tranz) (rar; construit cu dativul) a porunci cuiva să facă ceva.
- (v.tranz.) a stabili, a fixa o dată, un termen etc.
- (v.tranz.) a destina, a meni pe cineva pentru ceva.
- (v.tranz.) (înv.) a stabili limitele unui teritoriu, a pune hotar.
- (v.refl.) a se mărgini cu..., a fi vecin cu...
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru hotărî.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | hotăra | hotărau |
Sinonime: 1: decide, ordona, 2: institui, 3: stabili, 4: convinge, alege, 1: hărăzi, 2: orândui