← înapoi la căutare

ginere

/'ʤi.ne.re/

substantiv?gen masculin

Etimologie

Din latină gĕner, -eri.

Definiții

soțul unei femei, considerat în raport cu părinții acesteia.
(pop.) mire.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	ginere	gineri
genitiv-dativ	ginerelui	ginerilor
articulat	ginerele	ginerii

Sinonime: 2: mire

Antonime: 1: noră

Proverbe & zicători

„După moarte și cal de ginere.”Moarte
„Nici ginere fecior, nici nora fată.”Familie
„Ginerele e sac spart.”Familie
„După însurătoare și cal de ginere.”Familie
„După moarte (și) cal de ginere”Moarte Familie
„Nici ginere fecior, nici nora fată”Familie
„Gura ginerelui îi fluier la curul soacră-sa”Familie Vorbă și tăcere
„Trage ginere ouă și cocoțel la soacră”Familie
„Mulți aleargă la nuntă, dar numai ginerele”Familie Noroc și soartă
„Vai de nuntă când lipsește ginerele”Familie
„Trage ginere ouă și cocoțel la soacră.”Familie

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică