fătat
/fə'tat/Etimologie
Din a făta.
Definiții
- acțiunea de a făta; fătare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fătat | fătate |
| genitiv-dativ | fătatului | fătatelor |
| vocativ | fătatule | fătatelor |
| articulat | fătatul | fătatele |
făta
/fə'ta/Etimologie
Din latină fĕtare; confer sardă fedare, siciliană fitari, Abruzzo fetá, marchandă fetâ, piemonteză fe (în siciliană și Abruzzo cu sensul special de „a face ouă”), spaniolă jedar.
Definiții
- (v.tranz.) (despre animale mamifere) a naște, a face pui.
Exemple
- Vaca a fătat un vițel.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | făta | fătau |
Sinonime: face, naște, (prin Transilv.) pui
Proverbe & zicători
- „Fătat nu ouat”Animale
- „Om voinic: e fătat, nu ouat”Înțelepciune și prostie
- „L-a fătat ciuma”Sănătate și boală
- „Cum l-a fătat mă-sa”Familie
- „E ver din naș, cățaua lor a fătat la ei”Familie
- „I-au fătat iepele”Animale
- „I-a fătat ploșnițele”Animale
- „În zădar bați șaua, c'o fătat iepa”Animale
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică